Când o firmă intră în insolvență, primele întrebări vin de obicei de la angajați. Își păstrează locul de muncă? Cine plătește salariile restante? Trebuie să facă ceva ca să-și recupereze banii? Răspunsurile se găsesc în trei acte normative: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, Codul muncii și Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.
Contractele de muncă nu încetează automat
Deschiderea procedurii de insolvență nu desface contractele de muncă. Potrivit art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, contractele în derulare se consideră menținute la data deschiderii procedurii. Firma poate continua activitatea, iar angajații lucrează în continuare pe baza acelorași contracte.
Concedierea după deschiderea procedurii
După deschiderea procedurii, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate desface de urgență contractele individuale de muncă. Personalul concediat primește doar termenul legal de preaviz (art. 123 alin. (8) din Legea nr. 85/2014).
- Preavizul: la concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului, adică desființarea locului de muncă, preavizul este de cel puțin 20 de zile lucrătoare (art. 65 și art. 75 alin. (1) din Codul muncii).
- Concedierea colectivă: este concedierea, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, a cel puțin 10 salariați la angajatorii cu 21–99 de salariați, a cel puțin 10% dintre salariați la cei cu 100–299 și a cel puțin 30 de salariați la cei cu 300 sau mai mulți (art. 68 din Codul muncii).
- Termene reduse: în insolvență, la concedierea colectivă, termenele din art. 71 din Codul muncii se reduc la jumătate. Sunt termenele pentru propunerile sindicatului sau ale reprezentanților salariaților și pentru răspunsul angajatorului. La fel se reduce termenul din art. 72 alin. (1), de notificare a inspectoratului teritorial de muncă și a agenției de ocupare cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte (art. 123 alin. (8) din Legea nr. 85/2014).
Salariații nu depun cerere de admitere a creanței
Ceilalți creditori trebuie să depună cererea de admitere a creanței în termenul fixat de tribunal. Salariații sunt o excepție: creanțele lor sunt înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile (art. 102 alin. (1)). Legea mai precizează că salariații au calitatea de creditor fără să depună personal declarații de creanță. Creanțele salariale, adică cele care izvorăsc din raporturi de muncă și raporturi asimilate, se înregistrează din oficiu în tabelul de creanțe (art. 5 alin. (1) pct. 18 și 19).
Concret, salariatul nu trebuie să facă nimic ca să fie înscris. Merită totuși să verifice dacă suma înscrisă corespunde cu fluturașii de salariu și cu contractul. Dacă nu corespunde, poate discuta cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul judiciar.
Pe ce loc se plătesc salariile restante
În faliment, art. 161 din Legea nr. 85/2014 stabilește ordinea în care se plătesc creanțele. Creanțele izvorâte din raporturi de muncă sunt pe locul 3. Înaintea lor se plătesc cheltuielile procedurii și creanțele din anumite finanțări acordate în procedură. După ele vin, între altele, creanțele bugetare (pct. 5) și creanțele băncilor și furnizorilor (pct. 8).
Dacă firma se reorganizează, creanțele salariale formează o categorie distinctă, care votează separat planul de reorganizare (art. 138 alin. (3) lit. b)).
Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale
Banii din averea firmei pot ajunge greu sau deloc la salariați. Pentru această situație există Fondul de garantare, reglementat de Legea nr. 200/2006. Fondul plătește creanțele salariale ale angajaților unei firme împotriva căreia s-a pronunțat o hotărâre definitivă de deschidere a procedurii de insolvență sau a concordatului preventiv (art. 2).
Ce acoperă
- salariile restante;
- compensațiile pentru concediul de odihnă neefectuat, pentru cel mult un an de muncă;
- plățile compensatorii restante la încetarea raporturilor de muncă, în cuantumul din contractul colectiv sau individual de muncă;
- compensațiile restante pentru accidente de muncă sau boli profesionale, prevăzute în contract;
- indemnizațiile restante pentru perioadele de reducere sau întrerupere temporară a activității (art. 13 alin. (1)).
Limite
- Suma totală plătită unui salariat nu poate depăși 5 salarii medii brute pe economie. Se ia în calcul salariul mediu brut comunicat de Institutul Național de Statistică în luna în care s-a deschis procedura (art. 14 alin. (1) și (2)). Pentru operatorii economici de interes strategic stabiliți prin hotărâre a Guvernului, legea prevede plafoane mai mari.
- Fondul acoperă drepturi pentru o perioadă de 5 luni consecutive, anterioare datei cererii, și doar drepturi pentru care nu s-a împlinit prescripția (art. 15 alin. (1) și (4)).
- Sumele se plătesc în cuantum net. Impozitul și contribuțiile sunt virate direct de agenția care face plata (art. 13 alin. (2)).
Cine face cererea
Plata o face agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă, la cererea scrisă a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar (art. 19 alin. (1)). Pot face cererea și salariații sau organizațiile care îi reprezintă (art. 19 alin. (2)). Înainte, ei trebuie să notifice în scris administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar și să atașeze la cerere o copie a notificării (art. 19 alin. (4)). Cererea se însoțește de documentele care dovedesc hotărârea definitivă de deschidere a procedurii (art. 19 alin. (3)).
Sumele plătite din Fond se scad din creanța salarială care se plătește în faliment (art. 16). Dacă firma se redresează și procedura se închide, angajatorul trebuie să restituie Fondului sumele, în termen de 6 luni de la hotărârea de închidere (art. 17 alin. (1)).
Salariații pot cere ei înșiși deschiderea procedurii
Un salariat cu salarii neplătite este creditor al firmei și poate cere tribunalului deschiderea procedurii de insolvență. Pentru salariați, creanța minimă (valoarea-prag) este de 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Pentru ceilalți creditori, pragul este de 50.000 de lei (art. 5 alin. (1) pct. 72). Cererea arată cuantumul și temeiul creanței și este însoțită de documentele justificative (art. 70 alin. (1) și (2)).
Ce este util să facă angajatorul
- Țineți la zi statele de plată, pontajele și contractele de muncă. Pe baza lor, administratorul judiciar înregistrează creanțele salariale.
- Dacă firma nu mai poate plăti datoriile, depuneți cererea de deschidere a procedurii în termen. Pașii sunt explicați în ghidul despre cererea de deschidere a insolvenței depusă de debitor.
Întrebări frecvente
Trebuie să depun cerere de admitere a creanței pentru salariul restant?
Nu. Creanțele salariale se înregistrează din oficiu de administratorul judiciar, conform evidențelor contabile (art. 102 alin. (1) și art. 5 alin. (1) pct. 18–19 din Legea nr. 85/2014). Verificați însă dacă suma înscrisă e corectă.
Pot fi concediat după ce firma a intrat în insolvență?
Da. Administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate desface de urgență contractele de muncă, acordând preavizul legal. La concedierea pentru desființarea locului de muncă, preavizul este de cel puțin 20 de zile lucrătoare.
Cât pot primi din Fondul de garantare?
Cel mult 5 salarii medii brute pe economie, pentru drepturi din cel mult 5 luni consecutive anterioare cererii, plătite în cuantum net (art. 14 și 15 din Legea nr. 200/2006). Restul creanței rămâne în tabelul de creanțe.
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește analiza unei situații concrete. Pentru întrebări despre o procedură de insolvență, ne puteți contacta la +40 743 018 919 sau marainsolv@gmail.com.