Concordat preventiv pentru firmele aflate în dificultate

Pentru cine este concordatul preventiv

Procedura este pentru firmele aflate în dificultate, dar care nu sunt în insolvență. Dificultatea este definită în Legea nr. 85/2014 ca starea generată de orice împrejurare care afectează temporar activitatea și creează o amenințare reală și gravă la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Debitorul în dificultate își poate încă executa obligațiile pe măsură ce devin scadente (art. 5 alin. (1) pct. 26^2).

Nu poate recurge la concordat debitorul care (art. 16):

• a mai beneficiat în ultimii 3 ani de un concordat preventiv eșuat;
• se află în situațiile de la art. 6^2, de exemplu anumite condamnări definitive în ultimii 3 ani;
• se află deja în stare de insolvență.

Cum începe procedura

Debitorul depune cererea de deschidere la tribunalul competent (art. 23 alin. (1)). Cererea este însoțită de raportul administratorului concordatar. Raportul analizează starea de dificultate și justifică faptul că debitorul nu este în insolvență (art. 23 alin. (2) lit. a)).

În cel mult 60 de zile de la deschidere, administratorul concordatar elaborează planul de restructurare sau îl ajută pe debitor să îl elaboreze (art. 24 alin. (1)).

Suspendarea executărilor silite

De la deschiderea procedurii, toate executările silite împotriva debitorului se suspendă de drept sau nu mai încep, pentru 4 luni, indiferent de natura creanței. În această perioadă se suspendă și prescripția dreptului de a cere executarea silită (art. 25 alin. (1)). Executarea creanțelor salariale nu se suspendă de drept (art. 25 alin. (3)).

Votul asupra planului

• Planul îl votează doar creditorii ale căror creanțe sunt afectate de plan. Ceilalți nu au drept de vot (art. 27 alin. (1)).
• Creanțele votează pe categorii distincte: creanțe cu drepturi de preferință, creanțe salariale, creanțele creditorilor indispensabili, creanțe bugetare și celelalte creanțe (art. 27 alin. (4)).
• După aprobarea de către creditori, debitorul cere judecătorului-sindic omologarea planului, în cel mult 3 zile de la încheierea procesului-verbal de aprobare (art. 28 alin. (1)).

Ce se întâmplă după omologare

De la hotărârea de omologare se suspendă de drept executările silite individuale pentru recuperarea creanțelor afectate (art. 29 alin. (1)). Până la încetarea procedurii, creditorii afectați nu pot cere deschiderea procedurii de insolvență față de debitor (art. 31). Activitatea firmei se restructurează potrivit planului omologat (art. 33 alin. (1)).

Cum se închide

• Dacă planul este îndeplinit, judecătorul-sindic închide procedura. Reducerile de creanțe prevăzute în plan rămân definitive (art. 34 alin. (1) lit. a)).
• Dacă îndeplinirea planului eșuează, procedura se poate închide la cererea creditorilor, în condițiile art. 34 alin. (1) lit. b). De exemplu, la cererea unui creditor care nu a fost plătit în cel mult 60 de zile de la data de plată din plan.

Concordat sau insolvență?

Diferența ține de starea firmei la momentul cererii. Concordatul preventiv este pentru firma care încă își plătește datoriile, dar vede că nu va mai putea. Firma care nu mai are bani pentru datoriile scadente este în insolvență și are alte obligații și termene, explicate în ghidul despre cererea de deschidere a insolvenței depusă de debitor. Pentru o firmă aflată deja în insolvență, varianta de continuare a activității este reorganizarea judiciară.

Informațiile de pe această pagină au caracter general și nu înlocuiesc analiza unei situații concrete. Trimiterile la lege sunt la formele consolidate de pe portalul legislativ al Ministerului Justiției (legislatie.just.ro), verificate la 26.10.2026.